- lansat pe 31 august, cu ocazia Zilei Limbii Române - semnat de 1500 de persoane la concertul din Piața Universității de la București-

Identitatea unui neam poate fi falsificată sau deformată atentând la  istoria și spiritul limbii acestuia. În Basarabia, climatul lingvistic rămâne unul ostil limbii române deoarece implementarea măsurilor legislative de ocrotire și cultivare a limbii române se realizează în raport cu interesele factorilor politici și geopolitici. Legile adoptate pentru formațiunea statală defunctă – R.S.S. Moldovenească – sunt perimate și continuă să reproducă o imagine ambiguă asupra limbii de stat, permițând duble interpretări și cedări de principiu. Cele trei legi elaborate în favoarea recunoașterii limbii române ca limbă de stat - „Cu privire la statutul limbii de stat a Republicii Moldova”, „Cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova”, „Cu privire la revenirea la grafia latină” – sunt ignorate sau contestate, ceea ce încurajează neglijarea importanței acestei mărci a identității naționale.

Deși forțe democratice au preluat puterea la Chișinău în urma protestelor din aprilie 2009, articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, care stipulează că limba vorbită este limba ”moldovenească”, un produs ideologic comunist, nu a fost modificat, în ciuda așteptărilor populației și ale oamenilor de știință. 

Totodată, limba română întâmpină reale dificultăți în procesul de recuperare a drepturilor sale naturale de atribut al identității neamului românesc și în regiunea transnistreană, parte componentă a Republicii Moldova, ocupată de trupe armate străine. Cei peste cinci mii de copii care studiază în școlile și liceele cu predare în limba română din Transnistria sunt discriminați în raport cu vorbitorii de limbă rusă și nu de puține ori au fost supuși la presiuni și intimidări, alături de părinții și profesorii lor, de către autoritățile separatiste.

Prin recunoașterea statutului limbii române ca limbă oficială de stat în Republica Moldova, mai exact prin clarificarea de facto, dar și de jure a chestiunii lingvistice, divergențele și antagonismele între cunoscătorii/vorbitorii de limbă rusă și cei de limbă română ar fi eliminate, iar potențialele conflicte identitare aplanate. Această schimbare trebuie inițiată și încurajată, în mod firesc, de instituțiile fundamentale în stat: de Președinție, Parlament și Guvern.

Denumirea corectă a limbii de stat de pe teritoriul Republicii Moldova drept limba română este o necesitate pentru clarificarea definitivă a problemei lingvistice, în spiritul argumentelor științifice. În acord cu acest deziderat, articolul 13 din Constituția Republicii Moldova trebuie să conțină formularea: „Limba de stat oficială a Republicii Moldova este Limba Română”.