De-a lungul timpului, teritoriul şi populaţia Basarabiei au avut o evoluţie convergentă cu restul spaţiului etnic şi cultural românesc. România şi Republica Moldova sunt două state care au în comun limba, istoria şi cultura; ele nu deţin o individualitate naţională separată, ci constituie doua fragmente ale aceleiaşi ţări. Aderarea României la NATO şi la UE a permis îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi, respectiv, de dezvoltare socio-economică, iar proiectul de ţară al reunirii cu Republica Moldova este continuarea firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române. În contextul geopolitic actual, când populaţia şi teritoriul de peste Prut sunt expuse la pericolul rusesc, care, împotriva dreptului internaţional, a sfidat integritatea şi suveranitatea Ucrainei, nu putem rămâne indiferenţi. Dacă Republica Moldova este ameninţată, statul român de astăzi şi întreaga societate românească trebuie să fie solidare. Platforma Unionistă Acţiunea 2012, reprezentanta societăţii civile unioniste, în urma dorinţei de reunire demonstrate în cadrul amplei manifestaţii de duminică, 12 octombrie 2014, de la Bucureşti, se adresează public:
- Membrilor Parlamentului României;
- Prim-Ministrului şi Membrilor Guvernului României;
- Preşedintelui României precum şi tuturor candidaţilor la această funcţie;
- Bisericii Ortodoxe Române, Bisericii Catolice şi tuturor celorlalte culte religioase recunoscute;
- Reprezentanţilor instituţiilor mass-mediei să iniţieze sau/şi să susţină următoarele deziderate menite să asigure pe cale paşnică şi democratică viitorul comun al românilor:
- Proiectul de ţară al unităţii naţionale nu trebuie să se reflecte doar în declaraţii publice, ci şi în intensificarea activităţilor concrete şi în acţiuni constante. Idealul Unirii este mai presus decât disputele politice de moment şi nu trebuie speculat electoral.
- România are datoria de a se preocupa de securitatea Republicii Moldova în cazul unei agresiuni externe. În contextul geopolitic generat de intervenţiile ilegitime armate ale Rusiei pe teritoriul Ucrainiei şi de dorinţa sa vizibilp de expansiune, Republica Moldova resimte din plin presiuni crescute asupra securităţii cetăţenilor săi. România are datoria de a fi primul stat proactiv în garantarea securităţii românilor din Basarabia, lucru traductibil prin cooperarea în domeniul militar şi implementarea unei politici de securitate comune.
- Eforturile de creare a unui spaţiu economic comun trebuie intensificate prin: sprijinirea companiilor româneşti pentru a se extinde peste Prut, eliminarea tuturor taxelor vamale pentru schimburile de mărfuri, sprijinirea mobilităţii resurselor umane între cele două pieţe, inclusiv prin deschiderea pieţei de muncă din România pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova.
- Urgentarea interconectării celor două sisteme energetice.
- Dezvoltarea infrastructurii care leagă România de Republica Moldova, precum: cale ferată cu encartament european, autostrada Bucureşti-Iaşi-Chişinău sau trenul de mare viteză Bucureşti-Chişinău, precum şi construcţia de noi poduri peste Prut.
- Crearea unui spaţiu informaţional comun prin susţinerea presei în limba română de la Chişinău, extinderea peste Prut a ariei de acoperire a instituţiilor de presă din România şi informarea publicului din România asupra realităţilor din Republica Moldova.
- Procesul reunirii celor două state se va produce pe calea voinţei populare, iar România, în calitate de ţară-mamă, trebuie să iniţieze acest proces. Viitoarea revizuire a Constituţiei României trebuie să prevadă expres posibilitatea reunirii cu Basarabia, inclusiv în ceea ce priveşte organizarea teritorială şi rolul cetăţenilor Republicii Moldova în statul unificat.
- Diplomaţia Română, europarlamentarii şi alţi reprezentanţi externi trebuie să găsească sprijin pe lângă guvernele statelor partenere din cadrul UE şi al NATO pentru susţinerea proiectului de ţară. România trebuie să îşi asume un rol activ în soluţionarea conflictului transnistrean.
- Demararea unui program naţional de integrare socio-culturală a tinerilor basarabeni care vin la studii în România.
- Jocul dublu făcut de către politicienii de la Chişinău între Est şi Vest trebuie sancţionat de la Bucureşti ori de câte ori interesele legitime ale cetăţenilor de pe ambele maluri ale Prutului sunt prejudiciate.
- A culpabiliza victima în loc să cauţi căi de a o ajuta să se recupereze este o atitudine laşă, ba chiar complice. România trebuie să lucreze la scară mare pentru a se asigura că populaţia din Republica Moldova este informată corect asupra identităţii noastre comune şi a efectelor unui viitor comun în cadrul aceluiaşi stat.
- România trebuie să înveţe din greşelile trecutului şi să reprezinte un model pentru cetăţenii de peste Prut. În acest context, resursa umană coordonată de statul român, precum şi proiectele implementate care privesc Republica Moldova trebuie să aibă un nivel calitativ inclusiv prin: îndeplinirea promisiunilor, relaţionarea respectoasăcu cetăţenii, calitatea proiectelor.
- Promovarea consistentă şi constantă, în rândul populaţiei Republicii Moldova, a tuturor acţiunilor de sprijin pe care România le efectuează pentru aceasta, pentru a evita ca meritele să fie asumate, ilegitim, de actori publici din Republica Moldova străini idealului unităţii naţionale.
- Crearea unei instituţii în subordinea Guvernului României care să coordoneze acţiunile destinate Republicii Moldova, inclusiv pe cele menţionate anterior.
- Societatea civilă unionistă trebuie să fie consultată permanent şi tratată ca un partener în acţiunile care privesc consolidarea relaţiilor între Bucureşti şi Chişinău, precum şi în alte momente cheie.
Rugăm pe toţi cei care sunt de acord cu prevederile Proclamaţiei să o semneze aici: Proclamaţia în format .doc
